Unirea zeilor cu oamenii și regele Ghilgameș, nefilimul
1) Povestea străveche a unirii zeilor cu oamenii, care apare de-a lungul istoriei omenirii
Fenomenul amestecării ființelor cerești cu oamenii, care se repetă dincolo de epoci și culturi
Din vremuri străvechi
omenirea repetă o poveste ciudată.
Povestea că zeii și oamenii s-au amestecat.
2) Apariția nefilimilor și stricăciunea lumii potrivit Genezei
Nașterea vitejilor și judecata potopului, ca urmare a unirii fiilor lui Dumnezeu cu fiicele oamenilor
Consemnarea scurtă a Genezei
„Fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase și și-au luat dintre ele de neveste.”
Drept urmare au apărut în lume nefilimii — „vitejii”, „oamenii cu nume din vechime”.
Dar, în curând, lumea s-a umplut de stricăciune și, în cele din urmă, a fost ștearsă prin apă.
3) Transferul cunoașterii ființelor cerești și prăbușirea ei potrivit apocrifei Cartea lui Enoh
Cunoașterea interzisă a Veghetorilor și furia urmașilor deformați care a urmat
Descrierea detaliată din Cartea lui Enoh
Ființele cerești (Veghetorii) au coborât și i-au învățat pe oameni armele, metalele și cunoașterea interzisă.
Oamenii au devenit puternici, dar, în același timp, s-au stricat.
Urmașii pe care i-au lăsat au devenit ca niște uriași mâncători de oameni,
iar în cele din urmă concluzia e aceeași. Potopul.
4) Esența eroului Ghilgameș în miturile sumeriene și mesopotamiene
Lauda regelui semizeu, aflat pe aceeași linie cu nefilimii din Biblie, și viziunea despre putere
Perspectiva Epopeii lui Ghilgameș
Este o ființă amestecată, 2/3 zeu și 1/3 om.
Are o putere și o statură extraordinare și isprăvi de erou,
dar, din perspectiva Bibliei, este în esență o ființă de același tip cu nefilimii.
Doar că aici nu este descris ca un monstru stricat, ci ca un rege venerat. Pentru că istoria este scrisă de regi.
5) Legătura dintre intervenția divină și explozia civilizației și ecoul ei istoric
Dezvoltarea rapidă a civilizațiilor antice cu aceeași structură narativă și povestea lui Isus Hristos
O structură narativă comună a omenirii
Numele diferă, interpretările sunt opuse,
dar esența e aceeași.
Intervenția cerului → unirea cu oamenii → nașterea unor ființe amestecate deosebite → explozia puterii și a cunoașterii → scăparea de sub control → nimicirea printr-un mare potop.
Ciudat, după ce au apărut nefilimii, civilizația umană s-a dezvoltat foarte repede.
Și civilizația sumeriană de dinainte de 3000 î.Hr. intră aici.
Isus și povestea divino-umană
Și Isus este pe deplin Dumnezeu și pe deplin om.
Este această structură doar o coincidență?
Sau ecoul unui eveniment pe care omenirea și-l amintește în comun?