În sfârșit, misterul civilizației sumeriene a fost dezlegat.
1) Dezvăluirea înfățișării orașelor-stat sumeriene prin dovezi fizice
Densitatea civilizației timpurii, formată din avanposturi strâmte cât Yeouido
Potrivit acestei perspective, prima civilizație sumeriană, apărută brusc, nu aparține extratereștrilor, ci este refacerea civilizației de dinainte de potop. Sumerul antic descris de istoria modernă este un mare imperiu care stăpânea un teritoriu vast. Dar dacă comparăm cu atenție suprafața fizică a siturilor excavate, dovezile geologice și datele demografice, civilizația sumeriană pare să se potrivească foarte bine cu povestea biblică. Înfățișarea vastei civilizații antice pe care ne-o imaginăm este, de fapt, mai mică decât un orășel modern. Suprafața din interiorul zidurilor Urukului, cel mai mare oraș sumerian, este de doar aproximativ 6 kilometri pătrați. Aceasta este exact de două ori suprafața Yeouido, de 2,9 kilometri pătrați. Ur, orașul natal al lui Avraam, nu umple cu zona sa centrală nici măcar un Yeouido. Concluzia: Sumerul nu era o țară care ocupa un teritoriu vast, ci puncte cât Yeouido, risipite rar în mijlocul unui pământ sterp. Punctul de pornire al civilizației umane este mult mai strâmt și mai dens decât în teoria existentă.
2) Resetarea geologică și sensul cronologic al stratului de mâl de 3 metri
Îngroparea civilizației printr-un singur eveniment, potopul, și potrivirea cu cronologia biblică
Stratul de mâl fără viață, gros de 2,4–3,7 metri, găsit sub siturile sumeriene, este o dovadă clară care zguduie din temelii viziunea istorică existentă. Acest strat gros de depuneri înseamnă că civilizația existentă a fost îngropată complet de un singur eveniment, potopul. Diferența drastică dintre artefactele găsite sub și deasupra stratului de mâl dovedește că, într-o stare în care populația era aproape zero, câțiva oameni cu o tehnologie nouă au reconstruit repede civilizația. Consemnarea potopului lui Noe, cu ape înalte timp de peste 150 de zile, oferă o scară de timp mult mai rezonabilă științific pentru depunerea acestui strat de mâl de 3 metri decât povestea lui Ghilgameș, care se încheie în 6–7 zile.
3) Contestarea modelului demografic evoluționist prin verificare matematică
Plauzibilitatea unei istorii umane comprimate, dedusă prin calcul exponențial invers
Istoria de 300.000 de ani a lui Homo sapiens, susținută de lumea academică, devine un mit imposibil de îndată ce o calculezi cu cifre. Dacă o populație inițială de 5.000 de oameni ar fi supraviețuit 300.000 de ani cu o rată minimă de creștere de 0,1 la sută pe an, populația de azi ar fi trebuit să atingă cifra ciudată de 10 la puterea 133 de oameni. Aceasta este cu mult mai mult decât numărul atomilor din întregul univers, 10 la puterea 80. Dacă calculăm înapoi datele demografice reale și diversitatea genetică, raționamentul științific mult mai riguros este că istoria omului nu are sute de mii de ani, ci a crescut exponențial dintr-o mână de strămoși, acum aproximativ 5.000 de ani, după potop.
4) Dovezile genetice și certitudinea dezvoltării unor anumite linii de descendență
Speculații despre neanderthalieni ca urmași ai lui Cain și despre ADN-ul lui Avraam ca realitate biologică
Potrivit autorului, dovezile ADN refac povestea biblică într-un fapt științific. Neanderthalienii, al căror ADN este identic în proporție de 99,7 la sută și care puteau avea urmași, nu sunt, potrivit interpretării speculative a autorului, o specie separată, ci urmașii lui Cain, alungat din Eden. Autorul speculează și că trăsăturile fizice de supraviețuire în frigul extrem și în lipsa luminii solare ar putea avea legătură cu semnul lui Cain din Biblie; aceasta este o presupunere personală, nu o evaluare a vreunui grup de oameni. În plus, fenomenul că 15 la sută din populația modernă este legată de ADN-ul lui Avraam este văzut ca dovada biologică a faptului că, în perioada de gâtuire, când populația era foarte mică, o anumită familie s-a înmulțit exploziv, potrivit făgăduinței.
Concluzie: adevărata istorie a omului, reconstruită pe baza datelor observate
Desăvârșirea hărții genetice bazate pe resetarea potopului și pe câteva avanposturi
În primul rând, prin evenimentul geologic al potopului, omenirea a trecut printr-o resetare totală. Civilizația sumeriană superioară nu aparține extratereștrilor, ci civilizației de dinainte de potop. În al doilea rând, o mână de supraviețuitori a început reconstruirea omenirii în avanposturi strâmte cât Yeouido. Urmașii lui Cain (neanderthalienii), potrivit acestei interpretări, plecaseră deja în Europa și supraviețuiseră. În al treilea rând, răspândirea anumitor linii de descendență, pornită din acea societate strâmtă, a completat harta genetică a populației lumii de azi. Evoluția treptată de 300.000 de ani, susținută de lumea academică, este doar o ipoteză lipsită de temei statistic și fizic. Istoria adevărată, potrivit autorului, este consemnată pe datele clare ale stratului de mâl de 3 metri și ale ADN-ului lui Avraam. Conținutul mai detaliat poate fi văzut în articolele înrudite și în sursele de mai jos.
- Descoperirea stratului de mâl al potopului lui Noe, care îl răstoarnă pe Ghilgameș
- Potrivit teoriei evoluției, populația de azi ar fi de 10¹³³ oameni?
- Neanderthalienii, urmașii lui Cain, vs. sapiens, urmașii lui Abel
- Adam și Eva, găsiți prin urmărirea înapoi a ratei de creștere a populației
- 500 de povești ale marelui potop, transmise în toată lumea
- Potopul lui Noe și Avraam, dovediți prin ADN
- Evoluționiștii care au manipulat chiar și ziua de naștere a Evei
- Teoria evoluției, care schimbă chiar și ziua de naștere a animalelor prin ceasul molecular
- Göbekli Tepe, situl care a dărâmat arheologia