Europa, care a abolit zeciuiala, s-a afundat în mlaștina războaielor în lanț
· Texte și ilustrații: Hayera Mystery
Europa, care a abolit zeciuiala, s-a afundat în mlaștina războaielor în lanț · Hayera Mystery (Utilizare liberă)
1 Abolirea zeciuielii în secolul al XVIII-lea
Revoluția Franceză din 1789 a abolit zeciuiala care dăinuise o mie de ani și a predat controlul economic statului și indivizilor. Și Anglia a încetat colectarea în natură prin Legea de comutare a zeciuielii din 1836. Când capitalul comunității, legat în seiful uriaș numit biserică, a inundat dintr-odată piața, a avut loc o revoluție industrială fără precedent. Venitul de care dispuneau indivizii a crescut, consumul a explodat, iar Europa s-a bucurat de cea mai strălucită epocă de aur din istoria pământului. Dar a fost doar o prosperitate trecătoare, ca și cum ai fi spart dintr-odată pușculița strânsă de strămoși timp de o mie de ani.
2 Europa, care a primit războaiele mondiale drept cadou
Capitalul care și-a pierdut frâna morală și religioasă numită zeciuială s-a unit cu naționalismul extrem. Bogăția și tehnologia adunate în 1.000 de ani, în loc să aducă prosperitate omenirii, au fost revărsate în tumultul sinucigaș numit Primul și Al Doilea Război Mondial. Priceperea minuțioasă de a administra capitalul, pe care strămoșii o folosiseră ca să ridice catedrale și să întemeieze universități, a fost risipită în doar câțiva ani pe arme ucigașe care ștergeau de pe hartă țările adverse și pe cheltuieli de război. Prin aceste războaie, Europa și-a distrus singură inima, adică resursele umane și infrastructura, și a intrat pe drumul declinului.
3 Războiul neașteptat dintre Rusia și Ucraina
Europa, care și-a pierdut capacitatea de a-și strânge singură capitalul, a supraviețuit bazându-se pe resurse externe ieftine (energia rusească). Dar războiul recent dintre Rusia și Ucraina a dat la iveală adevărata față a economiei europene. Germania, care și-a pierdut suveranitatea energetică, și-a pierdut poziția de putere industrială și s-a afundat în mlaștina creșterii negative, iar Anglia și Franța gâfâie și ele sub prețurile mari și falimentul fiscal. Când energia străină, care ținuse până atunci locul capitalului comunității numit zeciuială, a fost întreruptă, mândria unui imperiu de o mie de ani a căzut într-o clipă la starea de cerșetor. Covidul și recentul război din Iran au fost doar actori secundari
4 Este prăbușirea economiei europene o coincidență?
Europa, unde zeciuiala, ca un capital comunitar impus, a dispărut odată cu credința, acum, în loc de industriile viitorului precum inteligența artificială sau tehnologia de vârf, se scufundă doar în cheltuieli sociale pe termen scurt și în speculații de moment. Îmbătrânirea populației se agravează, dar nu există un centru de capital care s-o susțină. Prețul risipirii acumulării de o mie de ani în doar 200 de ani, pe războaie și lux, este cu adevărat înfricoșător. Europa și-a pierdut acum puterea de a se ridica singură și se pregătește să dispară în istorie.