Hayera Mystery — poveștile ascunse din spatele misterelor, societății, politicii, banilor, minții și științei

Hayera Mystery
Psihologie umană

Cinci motive pentru a fi totdeauna bucuroși

· Texte și ilustrații: Hayera Mystery
Cinci motive pentru a fi totdeauna bucuroși — Psihologie umană
Cinci motive pentru a fi totdeauna bucuroși · Hayera Mystery (Utilizare liberă)

① Pentru că Dumnezeu este cu noi.


Afacerea poate da faliment, creditorii pot să ne urmărească, putem fi dați în judecată, iar oamenii în care am avut încredere ne pot trăda. Chiar și propria familie poate să nu ne înțeleagă. Dar chiar dacă toți oamenii din lume m-ar părăsi, Dumnezeu nu mă părăsește.

Suntem un copil mic care merge noaptea pe un drum întunecat ținându-și tatăl de mână. Drumul rămâne întunecat, dar copilul nu se teme.

Chiar dacă problema nu se rezolvă imediat, faptul că Dumnezeul Atotputernic îmi cunoaște situația și este cu mine este deja un motiv suficient de bucurie.

② Pentru că am fost mutați din iadul veșnic în rai.


Ce-ar fi dacă l-am întreba astfel pe cineva care suferă în iadul veșnic?
„Te voi trimite înapoi pe pământ. Dar toată viața va trebui să trăiești sărac, îngropat în datorii, să înfrunți procese nedrepte și să suferi de boli. Tot vrei să te întorci?”

În tinerețe, Dostoievski a fost condamnat la moarte și a stat în fața plutonului de execuție. Dar chiar înainte de a se trage, a sosit ordinul împăratului care îi comuta pedeapsa. De atunci, chiar și în timpul exilului în Siberia, el a privit viața însăși ca pe un dar.

Prin Isus, am fost salvați de pieirea veșnică și am primit nădejdea cerului. Totuși ne pierdem bucuria pentru că banii nu ajung, pentru că afacerea merge prost, pentru că trupul e bolnav, pentru că suntem disprețuiți de oameni.

③ Pentru că suferința e scurtă, iar nădejdea e veșnică.


Pacientul care trece printr-o operație grea poate suporta recuperarea dureroasă pentru că are nădejdea vindecării. Durerile nașterii sunt cumplite, dar când copilul se naște, bucuria e atât de mare încât durerea e uitată.

Și noi suntem la fel. Chiar dacă acum afacerea e grea, suntem bolnavi și urmăriți de datorii, toate acestea nu vor dura veșnic. Poate că nu toate problemele se rezolvă în lumea aceasta. Dar creștinul are promisiunea învierii și a vieții veșnice.

④ Pentru că Duhul Sfânt ne dă bucurie.


Horatio Spafford a pierdut multă avere într-un incendiu, apoi și-a pierdut deodată cele patru fiice într-un naufragiu. Când a trecut peste marea unde muriseră fiicele lui, a scris cunoscutul imn „It Is Well with My Soul” (E bine-n sufletul meu).

Închipuiți-vă doi oameni care suferă de o boală grea în aceeași rezervă de spital. Unul se plânge în fiecare zi: „De ce trebuia să mi se întâmple tocmai mie? Acum viața mea s-a terminat.” Celălalt se roagă. Ba chiar îl mângâie pe pacientul de alături.

Nu pentru că ar fi fost puternici de la început. Ci pentru că Duhul Sfânt lucrează în inima lor. Bucuria nu este o emoție forțată, ci rodul pe care îl aduce Duhul Sfânt.

⑤ Pentru că aceasta este voia și porunca lui Dumnezeu.


Prorocul Habacuc vorbește despre vremea când smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, ogoarele nu vor da hrană, nu vor mai fi oi în staule și nici boi în grajduri. În limbajul de azi, este situația în care afacerea a dat faliment, contul e gol și toate căile de câștig sunt închise.

Dar Habacuc mărturisește astfel: „Eu tot mă voi bucura în DOMNUL, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele.”

„Bucurați-vă totdeauna... căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.” (1 Tesaloniceni)
Aceasta este porunca de a face din Dumnezeu izvorul bucuriei în orice situație.

Concluzie - Boala uitării care uită bucuria


L-am întâlnit pe Dumnezeu. Prin Isus am primit iertarea păcatelor, am primit în dar Duhul Sfânt și am dobândit nădejdea cerului veșnic.
Dar pentru că trăim în lume, o uităm.

Un singur telefon de la creditor ne prăbușește inima, o singură citație de la tribunal ne lasă fără somn, o singură foaie de diagnostic de la spital face să pară că toată nădejdea a dispărut.

În pilda fiului risipitor din Evanghelia după Luca, fiul cel mare a stat mereu în casa tatălui și totul era deja al lui, dar nu se bucura. Poate că și noi suntem acel fiu mare, care a primit deja totul, dar trăiește uitând acest lucru.

Cauza pentru care nu ne putem bucura este „boala uitării”: uitarea celor cinci motive de mai sus.
Citește originalul (în coreeană) →
Alte povești
Avalokiteshvara a fost la început un bărbat inventat
Avalokiteshvara a fost la început un bărbat inventat
Apocalipsa lui Aion 666
Apocalipsa lui Aion 666
Părinții care au murit devin spirite divine?
Părinții care au murit devin spirite divine?
Dumnezeu, care a creat iadul, te iubește?
Dumnezeu, care a creat iadul, te iubește?
Înălțimea uriașului Goliat, a fiilor lui Anac și a Nefilimilor este de 240 cm
Înălțimea uriașului Goliat, a fiilor lui Anac și a Nefilimilor este de 240 cm
Iona zilelor noastre, care a scăpat din pântecele peștelui
Iona zilelor noastre, care a scăpat din pântecele peștelui
Toate textele și imaginile Hayera Mystery pot fi folosite liber, fără a cita sursa.
Corrections: yupeifeng@naver.com